Discuta Liber - discuta de la om la om

[Nina]

Ieri am trecut printr-o situatie de tristete+dezamagire+umilinta...
Dar sa va povestesc mai pe larg, sa intelegeti:

Acum vreo 8 ani, am petrecut din ce in ce mai mult timp cu o tipa tare dragutza, si am dezvoltat rapid o foarte buna prietenie, care a durat multi ani, mai precis, o intensitate maxima de genul ca primul lucru pe care il faceam cand veneam de la scoala era sa trec pe la ea, sau sa o sun, sau invers, venea ea pe la mine sau ma suna. Tot timpul liber il petreceam impreuna, dormeam impreuna, era nedezlipite. Am visat mult impreuna, ne-am imaginat fel si fel de chestii, ne-am dezvoltat impreuna, am invatzat sa ne dam cu fard impreuna...ati prins ideea.

Partea buna in toata povestea a fost ca in cea mai mare parte a timpului eu n-am avut probleme, deci am fost acolo pentru ea, oricand(nu intelegeti gresit, si ea mi-a fost alaturi cand am avut nevoie).
Problema a aparut cand eu am inceput sa am probleme cu fostul meu prieten, si pentru ca si ea avea probleme cu al ei iubit la momentul respectiv, a minimalizat teribil situatia prin care treceam eu...si incet-incet ne-am indepartat.
Cel mai dureros moment a fost cand, intr-o zi am avut o micutza criza de personalitate, nu stiam incotro s-o apuc, si am sunat-o, sa vina, sa ii spun ce mi se intampla....mi-a spus ca nu poate, ca are de facut nu-stiu-ce...am insistat ca am nevoie de ea, dar a continuat cu niste scuze destul de credibile. Peste 20 de minute m-am hotarat sa merg la ea, pentru ca aveam mare nevoie sa imi fie alaturi...sun sa anunt...imi raspunde mama ei..."Poi, nu e acasa, a sunat **** dupa ce a vorbit cu tine, si a plecat la ea"....mentionez ca tipa la care plecase sta foooarte departe, trebuia sa mearga cu maxi-taxi vreo 20 de min, apoi inca vreo 15 pe jos, iar eu stau la 3 blocuri mai incolo.
In fine, povesti de genul sunt multe si nu e loc aici.

Ce s-a intamplat ieri? A fost ziua ei...buuun...i-am cumparat ca de obicei un cadou, l-am ales cu grija...am vorbit zilele trecute si am intrebat-o daca o voi vedea de ziua ei..."Poi,nush, ca as vrea sa ies, n-am chef sa stau in casa..dar lasa ca te sun eu si te anunt cand sunt acasa, sa vii la mine"...frumos si dragutz pana aici......ieri,astept-----> nimic, trimit sms cu la multi ani etc etc, mai tarziu am sunat sa ii spun la multi ani live. "Multumesc mult, multumesc si de sms..." eu:"Poate ne vedem zilele viitoare" ea:"da, sa vad cum facem". Asta in timp ce era destula galagie, dovada ca as fi fost evident in plus!

Intrebarea mea e: Pot astfel de prietenii stranse sa ajunga la un sfarsit? Devin oamenii incompatibili in timp? Ce e de facut?

[martha]

Draga nina, si eu am trecut prin ceva asemanator si iti spun sincer ca am suferit cumplit!!pentru ca practic eram legata de acea prietena inca de cand ne-am nascut!!am fost tot timpoul in aceiasi clasa,ne-am imbracat la fel mereu de zicea lumea ca suntem surori,imparteam totul si etc...In liceu s-a produs schimbarea desi am facut acelasi liceu cu profile diferite nu ne vedeam cu saptamana !!in clasa a 12a ajunsesem sa nu mai stim nimic una de cealalta si m-am invinovatit mereu ca eu m-am indepartat de ea!!de fapt ca sa aud ca "nu eram pe aceiasi lungime de unda"...Deci ca sa raspund la intrebarea ta..DA foarte usor astfel de prietenii se pot rupe si ne putem da seama ca nu ne potrivim cu persoana respectiva.
Eu una nu stiu ce e de facut dar iti pot spune ce am facut eu...mi-am vazut de viata mea si mi-am zis ca daca are nevoie de mine isi va aminti cu siguranta ca exist daca nu...treaba ei..mi-am facut alti prieteni care ma inteleg si nu are rost sa ma consum pentru atata lucru!!desi..m-am consumat un timp!!

Uneori e mai bine asa si de aceea trebuie sa vedem partea pozitiva a lucrurilor!!

[noco]

da..chiar si o prietenie stransa are un sfarsit. Este posibil daca ne gandim ca un mariaj de 30 ani are un sfarsit daramite o prietenie.
Mi-am dat seama de acest lucru pe propria-mi piele..prieteni apropiati mie ce s-au indepartat..si de ce? pentru ca fiecare merge pe drumul lui..insa nu pot intelege cum e posibil sa uiti niste clipe frumoase si o prietenie adevarata.
si inca o mare dezamagire de-a mea.. cum uita prietenii de tine atunci cand te transformi din "print in cersetor". Asta chiar este trist; sa realizezi ca de fapt ce ai crezut ca-ti sunt prieteni adevarati s-au dovedit a fi alaturi de tine doar la bine nu si la rau. well..traim intr-o lume in care fiecare e pentru el, o lume in care e greu pentru cei neadaptati la situatie, pentru cei care nu sunt niste parveniti.

Revenind la intrebarea ta..tot ce mai poti face este sa mai incerci sa tii acea prietenie, si asta ca sa fi cu sufletul impacat. Macar poti spune: domne ,am incercat. Daca situatia ramane aceeasi mergi mai departe, chiar daca un prieten adevarat il gasesti foarte greu, poate niciodata.
Din cate ai povestit tu insa, din punctul ei de vedere nu mai sunteti prietene, si ca sa tii numai tu prietenia asta nu se poate. la fel ca intr-o relatie este nevoie de doi.

[milisss2]

Chestia asta iti da de gandit .. pe cine numesti prieten si pe cine nu!
Pot spune ca am prieteni buni de mai bine de 15 ani, si pe unul din ei pot spune ca il cunosc de cand la moda pe atunci erau scutecele
Candva spuneam cuiva care ma considera foarte apropiat "Voi doar imi sunteti amici .. ei sunt prietenii mei desi acum sunt departe vor ramane pentru totdeauna prietenii mei ! ".
Atunci se pare ca nu a inteles .. intre timp insa a prins ideea.

[Kelso]

Ca multi altii am trecut si eu prin chestia asta.Am crezut ca eram prietene in adevaratul sens al cuvantului dar mi`am dat seama ca de fapt acea prietena de care eram foarte legata si la care tineam foarte mult de fapt era alaturi de mine numai la bine,nu si la rau.

Am trecut cu vederea chestiile astea,m`am gandit ca daca nu e langa mine in momentul respectiv(cand aveam nevoie de ea) va fi data viitore. Ma inselam.la un moment dat ma intrebam de ce eu trebuie sa ii fiu mereu alaturi iar ea sa fuga atunci cand simteam nevoia sa o am alaturi.

Asta nu inseamna ca a fost mereu distanta de mine,dar asa cum a spus si martha ruptura s-a produs cand am inceput liceul si eram la profile diferite.Ea isi facuse alti prieteni,eu la fel numai ca spre deosebire de ea eu nu o uitasem.

Cel mai trist este ca ajungi sa regreti o astfel de prietenie pentru ca stii cat suflet ai pus si cat a insemnat persoana respectiva pentru tine.Sunt anumite lucruri care va leaga dar atunci cand incerci sa reinnoiesti o prietenie care pt tine a insemnat f mult si cand vezi k ea nu face nici un efort nu mai are rost sa te zbati.

Poti trai cu gandul ca tu ai incercat dar ca ea a fost cea care a uitat de prietenia voastra si de importanta ei.

Amici gasesti pretutindeni,prieteni mai greu iar prieteni adevarati mult mai greu.Dar asta nu inseamna ca nu va aparea un prieten pe care sa te poti baza si cu care sa imparti totul,sa simti ca este mereu langa tine si te sprijina.

Eu am renuntat la ideea de a gasi o prietena adevarata si mi-am dat seama ca mai bine ma inteleg cu un baiat decat cu o fata,am un prieten care pot spune ca este langa mine mereu si ca suntem foarte apropiati si pun mai mult pret pe prietenia cu el decat cu o fata.

La urma urmei intre fete apare si invidia,egoismul si o prietenie se poate strica foarte usor

[Catalin]

Pai, eu trag o singura concluzie, voi nu ati fost prietene adevarate sau cel putin ea nu, intre voi a fost ceva cladit dintr-un material care se rupe usor.
Cand ai avut cea mai mare nevoie de ea nu a fost acolo sa te ajute, ce dovada iti mai trebuie in plus?
Si plus de asta te-ai mai deranjat sa ii iei cadou de ziua ei si toate astea pentru ce?

Relatiile se rup in timp daca si voi rupeti legaturile, ceva normal, nu mai conteaza de ce, conteaza ca 2 persoane apropiate automat sunt si diferite la caracter iar asta este un motiv pentru a nu continua acel drum.
Ea probabil s-a simtit prea bagata in seama, are ceva cu tine, i-ai gresit cu ceva, are alta viata si timp putin in care tu nu te incadrezi......mai vrei motive?

Stii vorba aia: "prietenii dispar atunci cand ai cea mai mare nevoie de ei".

Sunt sigur ca ai prieteni de valoare si pe care nu ii cunosti cu adevarat sau de ani de zile, dar au fost acolo cand ai avut nevoie de ei. Sfatul meu este sa iti pretuiesti adevaratii prieteni si anume aia care iti demonstreaza la orice zi si ora din noapte ca sunt alaturi de tine.

Pe mine daca ma suni la 4 dimineata fi sigura ca nu am sa te ocolesc.

.

[Snappy]

Candva spuneam cuiva care ma considera foarte apropiat "Voi doar imi sunteti amici .. ei sunt prietenii mei desi acum sunt departe vor ramane pentru totdeauna prietenii mei ! ". Atunci se pare ca nu a inteles .. intre timp insa a prins ideea.

si eu am zis multora asta, dar multi nu m-au crezut/inteles...


prietenia [chipurile] e ceva frumos, doar ca uneori incepi sa crezi ca e doar un mare bullshit - ceva creat de unii pt a nu fi singuri sau ceva care se pierde / se rupe mai ceva ca un servetel...

sincer? prieten e ala care e langa tine cand ai nevoie, nu cand sunt alti 10 oameni acolo. nu e ala care iti zice "buna - ce faci?!?", nu e ala care te suna sa iti zica LA MULTI ANI !!!


prieteniile ca orice alt lucru se pot rupe. motive? unele stupide, altele inexistente, altele pur si simplu inventate sau acceptate din auzite de la diverse guri ce arunca fara rost cuvinte...


morala? ar fi ceva cu injuraturi cred

[andreeam]

pot sa zic doar da..se poate intampla nu vreau sa intru eu in detalii pt k daca imi aduc aminte iar sufar si nu am de ce...

doar ca uneori incepi sa crezi ca e doar un mare bullshit

uneori numa?!

[ashes]

normal ca iau sfarsit, si iubirea, si prieteniile atat de stranse. nimic nu e pentru totdeauna, e in natura noastra sa nu fim perfecti

am avut si eu o prietena vreo 10 ani, de cand eram in cls. 1, cu care am trecut prin absolut toate momentele idioate din viata mea, si care mi-a fost alaturi neconditionat dar.. dintr-un motiv sau altul, ne-am racit.. doare al naibii de tare, dar asta e, nu ai ce sa faci.

[One4You2Love]

Revin cu aceeasi explicatie oferita la un alt topic.
Oamenii sunt obisnuiti sa fie mintiti si sa minta in acelasi timp. Nu mereu voit, ci fara sa ne dam seama o facem.
V-am mai spus de ce. Nu suntem inca pregatiti sa vedem adevarata fata a oamenilor, sau nu vrem sa o vedem.
Da, este adevarat, oamenii se schimba, sau, ca sa urmez calea deja inceputa a raspunsului meu, incep sa-si arate adevarata fatza.
Chiar crezi mai Nina, ca asta a fost o adevarata prietenie ?
Nu te contrazic, o fi fost, insa numai din partea ta.
Dar tu de ce nu ai incercat sa vb cu ea, sa vezi ce se intampla ?
Meriti macar atat, un raspuns.Mai ales dupa ce ati fost "cele mai bune prietene" timp de 8 ani.
Nu stiu, nu pot vb in numele tuturor, dar eu asa consider, ca ar trebui sa vezi ce s-a intamplat, dar confruntandu-te cu ea.