Preferabil sa facem copilul dupa nunta, dar daca e sa fie si oricum suntem pregatiti pentru acel pas, nu-i nimic

Dar daca as considera ca nunta nu e o idee potrivita in acel moment nu m-as casatori; intr-un fel poate ne-am simti amandoi obligati fata de acel copil si vom descoperi in timp ca nu suntem facuti sa traim impreuna si asta inseamna nefericire. Oricum nu mi-ar fi frica sa cresc un copil singura, au reusit si altii. Si mai exista posibilitatea ca tatal lui sa nu-l abandoneze si sa ajute la cresterea lui chiar daca nu suntem casatoriti. Actul ala e o simpla hartie, conteaza mult mai mult ceea ce simti, dar sa 'scapi' de ea nu e asa usor.
E mult mai dureros pentru un copil sa stea si sa vada cum parintii lui isi distrug viata unul langa altul decat sa stie ca fiecare parinte are drumul sau. Am o prietena care pur si simplu si-a implorat mama sa divorteze, chiar daca e in relatii bune cu ambii parinti; pentru ca nu mai suporta sa-i vada cum traiesc unul langa altul cu multe regrete si fara sustinerea aceea care se naste din dragoste.