Discuta Liber - discuta de la om la om

[not_so_innocent]

ai zis vreodata persoanei iubite -esti parte din mine?
chiar ai simtit?

---[ noco = "mesaje lipite (consecutive la interval foarte scurt)" ]---

nu am zis
tre sa il iubesc prea mult ca sa-i zic

---[ noco = "titlu modificat pentru o mai buna intelegere a subiectului abordat" ]---

[One4You2Love]

Ceea ce spui tu aici nu se graieste ci se demonstreaza. Degeaba ii spui persoanei iubite ca este parte din tine, daca acea persoana nu o simte. Fa-o intai sa simta ca este parte din tine si abia apoi graieste-o.

[p3g@s]

oricat de mult ai zice anumite chestii...tot trebuie sa le demonstrezi...sa creezi siguranta si increde dincolo de aparente..asa ca chiar daca as ziceo..as incerca sa o demonstrez intai ....

[uby_4u]

[ot]

Zi-mi ca esti parte din mine,
Niciodata sufletul nu va spune ca pot sa te las.
Din mine...
Cu iubirea imi dai aripi, tu esti tot ce mi-a ramas...

Cand mi-e sete tu esti apa mea!
Cand mi-e frig ma-mbraca dragostea!
Cand stau singur tu esti tot ce am!...

banuiesc ca ai ascultat si tu "Parte din mine (Electronic love)" [/ot]

mmm.. nu poti spune cineva ca este parte din tine decat dupa un timp.. nu ii poti spune cuiva cu care iesi doar de o luna ca e parte din tine.. daca voi nu ati trecut si prin rele...
Asta se demonstreaza cu timpul...

[Snappy]

sunt de acord... asta se zice dupa mult timp si decat sa il zici, maidegraba il demonstrezi prin fapte, gesturi si mai putin prin vorbe...

[amanda]

Nu am zis, nu stiu daca am sa zic asta. E cam mult pentru o relatie... adolescentina. Poate la 50 de ani ar fi valabil, nu ar fi numai un 'ceva' zis acolo...

[Kelso]

"Esti parte din mine" ... trebuie sa fie o iubire foarte puternica la mijloc,din ambele parti,trebuie sa imi demonstreze ca ma iubeste,e nevoie de timp, nu poti spune lucrurile astea de la prima intalnire si nici de la a 2-a. Chiar daca as simti ca face parte din mine nu cred ca i-as spune....de multe ori risti sa pierzi cand cel de langa tine este foarte sigur de sentimentele tale

[Hazard]

mi se pare o prostie... nu stiu, pare o chestie obsesiva parca, o dragoste dusa prea departe, depinzi de el/de ea. Nici cu dragoste nici fara nu am simtit pe cineva intr-atat de aproape de sufletul meu, dar raman la parerea ca a permite cuiva sa fie o parte din tine (in afara de propriul copil ) e o dragoste dusa mult prea departe care se poate transforma in obsesie

[copilasu_l]

ai zis vreodata persoanei iubite -esti parte din mine?
chiar ai simtit?

Desi am trecut prin doua relatii, in ambele ma completam cat de cat cu "ea" acum simt cu adevarat dragostea. Simt ca este parte din mine, simt ca fara ea as fi schilod, mi-ar lipsi inima. Da, acum pot spune cu adevarat ca este parte din mine si nu pot spera altceva decat sa fiu si eu parte din ea dar asta depinde doar de mine sa o fac sa ajunga la concluzia asta. Da, O IUBESC, simt ca fara ea nu pot respira, cand ii aud vocea inima-mi sare-n sus de bucurie, cand o aud ca imi spune ca ma iubeste simt ca am cucerit lumea, cand o tin in brate simt ca ma topesc. Toata viata mea o pun in mainile ei, O IUBESC si asa ceva sunt sigur ca nu voi mai simti vreodata


Da, este parte din mine, parte din viata mea

[vera]

as zice... not yet... dar hazard cred ca zicea bine... sa ajungi sa simti sa crezi asta? nu inseamna oare ca undeva ai dus dragostea sper obsesie?... poate voi reusi la sfarsitul vietii sa spun ca cineva a fost pare din mine, chiar mi-as dori dar uneori cred ca e prea mult...

dragostea aia din romanele lui sthendal care te macina pe dinauntru, care te aduce in pragul nebuniei, dragostea aia perfecta cand te simti, sa zic, total "completat" de celalalt... cred ca apare mult prea rar...