copilasu_l wrote:DE CE DOAMNE L-AI LUAT?! Oare chiar nu iti dai seama cat ai gresit?! F##K you god, de data asta ai dat-o'n bara rau tare. NU merita asa ceva. ITI promit ca in viata mea nu mai intru in biserica ta.
ashes wrote: da, copilasu`, nu e drept.. aceeasi promisiune am facut-o si eu, si de mai mult de 3 ani o respect.
De ce uneori suntem atat de egoisti si ne gandim numai la noi?? De ce ne gandim numai la cat ne folosea noua persoana respectiva si cat ne ajuta, in loc sa ne gandim si la el/ea??? Poate ca ii este mult mai bine acolo unde este... Poate ca pentru respectivul/a viata asta era un chin... De ce niciodata nu ne gandim la varianta asta si pur si simplu ne ofticam pe Dumnezeu, facem promisiuni prostesti?? Eu una, ca om, nu pot intelege...
Si bunica mea a murit, acum 4 ani... Plang in fiecare seara dupa ea, desi a trecut atata timp, inca nu am uitat-o. Imi este greu fara ea, dar niciodata nu l-am condamnat pe Dumnezeu ca a luat-o de langa mine. Dimpotriva, de cand a murit ma duc mult mai des pe la Biserica...
E drept ca mai primim cate o palma dn cand in cand, dar asta nu inseamna ca trebuie sa ne razvratim... Cat de usor il uita oamenii pe Dumnezeu... Cum avem o problema mai grea, il condamnam... am vrea sa fie totul perfect, sa ne fie numai bine si sa traim numai dupa placul nostru, dar nu se poate... Acum revenin la intrebarea de baza a topicului, de ce uneori suntem atat de egoisti?
[ot]Poate trebuia mai degraba la filosofie si psihologie topicul dar avand in vedere ca e vorba despre morti si Dumnezeu, l-am pus la religie
[/ot]





