totusi sunt anomalii, sa le zicem derogari de la normalitatea absoluta a unui om (care este, evident, imposibila). pai, sa vedem ce fobii am eu...urasc intunericul (mai ales daca nu e nimeni prin preajma), paianjenii (de fapt, aproape la toate insectele sar in sus) si singuratatea. asta, in linii mari, ca nu mai imi aduc aminte acum 

) 


eu, in ultima vreme, am observat ca am frica de spatiile aglomerate, dar cine n-ar avea macar putina in Bucurestiul asta sufocant
problema pe care o pun este: credeti ca fobiile pot fi combatute usor sau e nevoie de ajutorul unui psihiatru? in ce limite fobia nu e periculoasa? 

