Prietena mea se regaseste in absolut tot ce ai scris tu aici.
Parintii ei mereu i-au dictat ce sa faca, si chiar de la inceputul relatiei noastre nu m-au placut de fapt, nici un baiat nu era potrivit pentru fata lor.
Mereu a facut ceea ce spuneau ei si sincer au profitat din plin de partea financiara de care spui tu ca la noi inca mai este valabila partea cu " atata timp cat te intretinem noi faci ce spunem noi."
Ei sunt doar ei in familie si eu un simplu "intrus" care a venit sa le ia fata......parinti de moda veche pe care nu i-am inteles niciodata.
Chiar si acum dupa 4 ani de cand sunt cu fata lor nu ma plac dar, astept cu nerabdare ziua cand vom discuta sau ziua (daca va veni acea zi) in care vor intelege ca noi 2 chiar nu suntem impreuna "de ochii lumii".
Odata m-am enervat in asa hal pe ai ei incat am vrut sa le spun:
" Stiu ca nu ma suferiti si stati linistiti in privinta asta.....va garantez ca data viitoare cand ne vom vedea va fii la nunta...sa ne dea Dumnezeu zile si acolo ne vom intalni." M-am abtinut si imi pare rau dar data viitoare.............
Revenind, mama ei a fost foarte bolnava o perioada si a fost nevoie de cateva nenorociri in familie ca sa se apropie intre ei si sa formeze o familie in adevaratul sens al cuvantului.
Acuma este libera si nu mai depinde de parinti, are toata libertatea din lume si nu mai trebuie sa dea socoteala pentru actiunile ei.
Intrebarea mea este: chiar trebuie sa se intample ceva grav de genul asta ca parintii sa realizeze ca au langa ei copii si nu sclavi?
Consider ca uneori trebuie sa fii si tu tare la caracter pentru ca daca esti "moale" vei face mereu ceea ce spun parintii si cuvantul lor va cantarii foarte mult in deciziile care le vei lua in viata...........plus ca in ziua de azi copiii inca mai stau "langa fusta mamii" chiar si la varste cand ar trebui sa fie pe cont propriu.
In relatii bune cu parintii nu ai cum sa ramai daca si ei si tu sunteti persoane incapatanate si nu vreti sa lasati de la voi nici in ruptul capului.....tu te vrei actrita, tata te vrea chitarista, mama te vrea la birou si asa nu ajungi nicaieri.
De exemplu, eu ma gandesc ca daca va fii sa ajung cu prietena mea la nunta, relatia lor se va strica dar nu din cauza ei ci din cauza parintilor.....pentru ca sunt constient ca si atunci vor incerca sa influenteze lucrurile...........................eu niciodata nu am fost, nu sunt si nici nu voi suficient de bun pentru fata lor blablablabla.
Sa fim seriosi, aratati-mi si mie parinti perfecti?