copilasu_l wrote:Varsta "propice"?! Atunci cand te simti fizic pregatit, cand mental nu-ti mai pui intrebarea"Oare e bine?!" si cand ai cateva idei despre protectie, despre BTS-uri si despre ce schimba sexul in viata ta
asta a scris copilasu_l intr-un topic... asa ca m-am decis sa creez un topic dedicat BTS-urilor...
in mod normal ar fi trebuit ca acest topic sa se gaseasca in cadrul sectiunii "Sanatatea si Bolile", dar am considerat ca e mai buna amplasarea sa in cadrul sectiunii de "Educatie Sexuala"...
[ot]materialele de mai jos au ca sursa: http://www.romedic.ro, cu exceptia articolului despre HIV/SIDA[/ot]
- BTS este un termen generic aplicat pentru o serie de boli infectioase care se transmit, in special, pe calea sexului vaginal, anal si oral. Efectele lor nu se reduc doar la organele reproductive si ele nu implica neaparat acctivitatea sexuala. In marea majoritate a cazurilor agentii patogeni patrund in organism prin membranele mucoase - suprafetele umede si calde ale vaginului, uretrei, anusului si cavitatii bucale. Totusi, în unele cazuri contactul cu pielea infectata poate fi suficient pentru achizitionarea infectiei. în plus, orice taietura sau leziune faciliteaza patrunderea în circuitul sangvin a agentilor patogeni.
Majoritatea BTS cauzate de bacterii, protozoare sau alte organisme mici pot fi tratate, de regula, cu antibiotice.
Printre BTS exista doua infectii bacteriene cunoscute înca din antichitate - sifilis si gonoreea. O a treia, chlamidia, capata o raspândire alarmanta în zilele noastre. Toate trei pot fi tratate cu antibiotice, dar pot conduce la complicatii grave daca nu sunt tratate, la timp.
Infectiile virale, desi pot fi tratate, ramân incurabile. Acestea includ herpesul, papilomavirusul uman care cauzeaza negi si virusul imunodeficitar uman (HIV), care produce SIDA. Tratamentul poate doar elimina simptomele si înceta progresarea acestor boli.
Hepatita este singura BTS pentru care exista vaccin.
Alte BTS raspândite includ trihomonaza, cauzata de protozoa si tratabila cu simple antibiotice orale, scabia care consta din organisme minuscule ce infesteaza pielea sau parul pubian si poate fi tratata cu creme sau lotiuni aplicate local.
Vaginitele bacteriale pot fi (dar nu neaparat) urmare a contactului sexual, caci modificarile în flora vagi-nala (organisme care în mod normal abiteaza în vaginul sanatos) se pot prodece si fara contact sexual. Exista peste 24 de boli cu transmitere sexuala, noi le vom discuta pe cele mai importante dintre ele.
- actorul infectios - Treponema pallidum
Mod de transmitere:
- in peste 90% din cazuri - transmitere pe cale sexuala
- intepaturi, taieturi, muscaturi, sarut, prin placenta de la mama la fat
- foarte rar: prin leziuni deschise ale altor afectiuni ale pielii, prin urina, sperma, saliva, sange
- foarte, foarte rar: prin obiecte contaminate (agentul infectios este foarte sensibil in mediul extern)
Evolutia bolii
1. Sifilisul primar - dupa o perioada de incubatie (dezvoltare) de aproximativ 21 zile pana la aparitia primelor semne si simptome (perioada este intre 19 - 90 zile), boala incepe sa se exprime si are durata de 4 - 8 saptamani.
Principalul semn in prima parte a evolutiei boliii este aparitia sancrului sifilitic impreuna cu adenopatia satelita. Sancrul sifilitic reprezinta o leziune (ulceratie) frecvent superficiala, unica, rotund-ovalara, mica in dimensiuni (0,3-2.5 cm) care este de culoare rosie, nu are secretii, si mai ales NU DOARE!!! Este localizat la nivelul locului de inoculare - la nivel genital cel mai frecvent. Alte localizari rare - buza, amigdala, limba, san, degete. La barbati se observa mult mai usor, pe cand la femei, leziunile pot fi ascunse datorita existentei lor la nivel vaginal sau la nivelul colului uterin. Adenopatia satelita este reprezentata de cresterea in volum a ganglionilor de la nivel inghinal de o singura parte sau de ambele parti. Acestia sunt duri, NEDUREROSI, si se misca usor cand sunt palpati. Apar la aproximativ o saptamana de la aparitia sancrului sifilitic.
2. Sifilis secundar - este cea de-a doua perioada de evolutie a bolii. Aceasta perioada incepe daca NU a existat tratament antibiotic adecvat sub STRICTA supraveghere medicala (dermatologie) la aproximativ 6 - 8 saptamani de la aparitia primei leziuni.
In aceasta perioada apar leziuni sub forma de pete mici, rotunde-ovalare, rozii, slab delimitate, care impanzesc corpul si partea superioara a bratelor si a coapselor. Nu sunt insotite de mancarime ca intr-o alergie.O alta leziune care poate aparea sunt tot ulceratii rotund-ovalare la nivelul gurii, mucoasa genitala si anala. La nivelul fetei, genital, palme si talpi apar mici denivelari, rosu inchis care, la fel ca precedentele, sunt nepruriginoase si evolutia lor este ondulatorie, atunci cand dispar lasa in urma mici pete inchise la culoare. In aceasta perioada de evolutie a bolii sunt afectate majoritatea organelor interne - inima, stomac, ochi, ficat, invelisurile creierului, par, unghii. Toate acestea pot fi insotite de febra, scadere in greutate, dureri de oase, de articulatii si muschi, dureri rebele de cap.
3. Sifilisul latent - dupa manifestarile sifilisului secundar, daca nici acum nu s-a facut un tratament simplu cu antibiotice (Penicilina) se instaleaza o perioada lipsita de orice manifestare, dar in care agentul infectios exista in organism si se poate transmite.
4. Sifilisul tertiar - se manifesta dupa aceasta acalmie care poate dura intre 2 si ...30 ani!!! In aceasta perioada apare la nivelul pielii numerosi noduli duri, NEDUREROSI, rosii inchis, grupati cuprinzand cu predilectie fata, spatele si membrele. Mai pot apare noduli si la nivelul limbii, mucosei bucale, buza, inima, ficat, splina, oase (generalizat) si cel mai important - creierul determinand chiar dementa.
Diagnosticul este rapid si usor (binecunoscuta reactie RBW). Deasemenea este obligator inainte de casatorie si in timpul sarcinii datorita efectelor asupra fatului.
Tratament - PENICILINA intr-o schema standard administrata sub supraveghere medicala. Cefalosporinele au de asemenea efect de distrugere a agentului infectios.
- Factorul infectios - Treponema pallidum
Mod de transmitere:
- in peste 90% din cazuri - transmitere pe cale sexuala
- intepaturi, taieturi, muscaturi, sarut, prin placenta de la mama la fat
- foarte rar: prin leziuni deschise ale altor afectiuni ale pielii, prin urina, sperma, saliva, sange
- foarte, foarte rar: prin obiecte contaminate (agentul infectios este foarte sensibil in mediul extern)
Evolutia bolii
1. Sifilisul primar - dupa o perioada de incubatie (dezvoltare) de aproximativ 21 zile pana la aparitia primelor semne si simptome (perioada este intre 19 - 90 zile), boala incepe sa se exprime si are durata de 4 - 8 saptamani.
Principalul semn in prima parte a evolutiei boliii este aparitia sancrului sifilitic impreuna cu adenopatia satelita. Sancrul sifilitic reprezinta o leziune (ulceratie) frecvent superficiala, unica, rotund-ovalara, mica in dimensiuni (0,3-2.5 cm) care este de culoare rosie, nu are secretii, si mai ales NU DOARE!!! Este localizat la nivelul locului de inoculare - la nivel genital cel mai frecvent. Alte localizari rare - buza, amigdala, limba, san, degete. La barbati se observa mult mai usor, pe cand la femei, leziunile pot fi ascunse datorita existentei lor la nivel vaginal sau la nivelul colului uterin. Adenopatia satelita este reprezentata de cresterea in volum a ganglionilor de la nivel inghinal de o singura parte sau de ambele parti. Acestia sunt duri, NEDUREROSI, si se misca usor cand sunt palpati. Apar la aproximativ o saptamana de la aparitia sancrului sifilitic.
2. Sifilis secundar - este cea de-a doua perioada de evolutie a bolii. Aceasta perioada incepe daca NU a existat tratament antibiotic adecvat sub STRICTA supraveghere medicala (dermatologie) la aproximativ 6 - 8 saptamani de la aparitia primei leziuni.
In aceasta perioada apar leziuni sub forma de pete mici, rotunde-ovalare, rozii, slab delimitate, care impanzesc corpul si partea superioara a bratelor si a coapselor. Nu sunt insotite de mancarime ca intr-o alergie.O alta leziune care poate aparea sunt tot ulceratii rotund-ovalare la nivelul gurii, mucoasa genitala si anala. La nivelul fetei, genital, palme si talpi apar mici denivelari, rosu inchis care, la fel ca precedentele, sunt nepruriginoase si evolutia lor este ondulatorie, atunci cand dispar lasa in urma mici pete inchise la culoare. In aceasta perioada de evolutie a bolii sunt afectate majoritatea organelor interne - inima, stomac, ochi, ficat, invelisurile creierului, par, unghii. Toate acestea pot fi insotite de febra, scadere in greutate, dureri de oase, de articulatii si muschi, dureri rebele de cap.
3. Sifilisul latent - dupa manifestarile sifilisului secundar, daca nici acum nu s-a facut un tratament simplu cu antibiotice (Penicilina) se instaleaza o perioada lipsita de orice manifestare, dar in care agentul infectios exista in organism si se poate transmite.
4. Sifilisul tertiar - se manifesta dupa aceasta acalmie care poate dura intre 2 si ...30 ani!!! In aceasta perioada apare la nivelul pielii numerosi noduli duri, NEDUREROSI, rosii inchis, grupati cuprinzand cu predilectie fata, spatele si membrele. Mai pot apare noduli si la nivelul limbii, mucosei bucale, buza, inima, ficat, splina, oase (generalizat) si cel mai important - creierul determinand chiar dementa.
Diagnosticul este rapid si usor (binecunoscuta reactie RBW). Deasemenea este obligator inainte de casatorie si in timpul sarcinii datorita efectelor asupra fatului.
Tratament - PENICILINA intr-o schema standard administrata sub supraveghere medicala. Cefalosporinele au de asemenea efect de distrugere a agentului infectios.
- Agentul infectios - Trichomonas vaginalis
Trichomoniaza genitala la barbat:
- frecvent este fara nici o manifestare, dar poate invada tot tractul genital masculin - prostata, veziculele seminale, epididimul. Atunci cand se manifesta - locul de electie este uretra - apare o scurgere purulenta insotita de mancarimi intense, dureri sub forma de usturimi. Se extinde catre prostata si veziculele seminale.
- netratata sau nedepistata - se produce o inflamatie cronica a uretrei cu scurgeri, mancarimi reduse.Afecteaza prostata si veziculele seminale.
Trichomoniaza genitala la femeie:
- la femei, dupa o perioada de incubatie de aproximativ 2 luni sau mai mult, apare o scurgere vaginala albcioasa, spumoasa sau poate fi chiar cremoasa galben verzuie, urat mirositoare cu mancarimi intense, dureri sub forma de arsuri intense, dureri vaginale vagi (dispareunie). In evolutie secretia scade in intensitate devenind alba ca laptele, lichida. Se reactiveaza cu ocazia perioadelor menstruale sau in timpul sarcinii.
- rar mai poate afecta si organele genitale interne ca si vulva; tot rar poate afecta si vezica urinara.
- manifestarile la nivelul intregului organism sunt nespecifice si sunt reprezentate de ameteli, oboseala cu depresii usoare.
Tratamentul este prin excelenta antibiotic:
- Metronidazol in doza unica sau pe o perioada de 7 - 10 zile.
- Este CONTRAINDICAT la femeile gravide.
- NU se consuma alcool in aceasta perioada de tratament.
- Se trateaza ambii parteneri.
- Agentul infectios - virusul Herpes simplex
Infectia herpetica primara - initial apar mancarimi si senzatii de arsura, dureri locale. Apoi apar vezicule grupate in buchete inconjurate de o zona rosie. Aceste vezicule se sparg apoi si lasa ulceratii izolate sau confluente. Lichidul din acestea este clar daca nu s-a suprapus o infectie cu vreo bacterie. Cele mai frecvente localizari sunt - la barbat - glandul, preputul si uretra; la femei - sunt lezate vulva, vaginul si colul uterin. Se poate asocia cu: febra cu dureri de cap, cresteri in volum a ganglionilor inghinali sau generalizati. Se vindeca spontan in aproximativ 3 - 4 saptamani.
In cazul suprapunerii unor factori care nu sunt specifici - perioada menstruala, boli infectioase, stress de orice etiologie - infectia herpetica poate reaparea. Se manifesta indentic ca mai sus, dar mai putin sever. Si vindecarea se produce numai in 3 - 4 saptamani.
Infectia poate fi lipsita complet de manifestari - cel mai frecvent la femeie - ceea ce duce la infectarea partenerilor sexuali.
Tratament - in infectiile herpetice se foloseste Acyclovir, Famciclovir si alte antivirale sau imunostimulatoare. Solutia de sulfat de zinc 0,025 - 0,1% utilizata local timp indelungat duce la o vindecare mai rapida.
- Agent infectios - Candida albicans
Candidoza la femei
- vulvo-vaginita - inflamatie a vulvei si a vaginului (vezi anatomia feminina) - aparitia unei scurgeri (in cantitate mare) alb-cremoasa, urat mirositoare. Ca la majoritatea infectiilor apare si o mancarime jenanta senzatii de durere sub forma de arsura fara o localizare precisa si, in unele cazuri, dispareunie. De obicei se asociaza si cu infectie la nivelul aparatului urinar determinand dureri la mictiune (urinare).
- netratata - se poate extinde, de la o simpla vulvo-vaginita, pana la nivelul intregului perineu (zona dintre picioare), la nivelul stinghiilor, coapselor, zona anusului. In timp mucoasa vaginala sufera un proces de atrofie determinand dureri continui si dispareunie.
Candidoza la barbati
- balanita sau balanopostita - inflamatia glandului si a santului dintre gland si preput - se manifesta mai sever cu aparitia unor bubite cu puroi care se pot sparge sau se usuca; in unele cazuri apare si o pseudomembrana alb-galbuie. Apar senzatii intense de mancarime local, dureri sub forma de arsura.
- netratata - se extinde ajungand pe scrot si zona stinghiilor.
La ambele sexe se poate manifesta doar prin atingere urinara - la nivelul uretrei - scurgere abundenta / redusa de puroi, cu urini tulburi, dureri la mictiune, mictiuni dese, prurit.
Este definit si termenul de candidoza conjugala care defineste situatia cand cei doi parteneri sexuali au o candidoza genito-urinara care se manifesta (uneori femeia poate purta fara nici o manifestare o infectie cu candida!).
Tratament - dupa un examen la un medic specialist care a indicat si obtinut rezultatele unui examen microscopic ce pune in evidenta ciuperca, tratamentul se poate incepe cu o gama foarte larga de antimicotice :Amfotericina B, Nistatin, Natamicina, Terbinafina, Itraconazol, Fluconazol, Butoconazol, Clotrimazol, Ketoconazol, Flucitozina, Ciclopiroxolamina, etc. Tratamentul se efectueaza concomitent la ambii parteneri sexuali. Tratamentul cu antimicotice trebuie sustinut si de o foarte buna igiena locala prin spalaturi zilnice (chiar de mai multe ori pe zi) cu sapunuri care sunt neutre sau bazice, spalaturi in care s-a dizolvat bicarbonat de sodiu (chiar din cel alimentar - 2 - 3 linguri la un lighenas de apa), solutii antiseptice pentru spalaturi vaginale din comert.
- Agentul parazitar = Sarcoptes scabiei, var. hominis
Perioada de incubatie - de la infestare pana la aparitia manifestarilor parazitozei - variaza intre 3 zile si 8 saptamani. Cel mai rapid apare mancarimea nocturna cu aparitia santului acarian (dunga curba, de culoare inchisa, de 5 - 15 mm lungime) si vezicula perlata (la capatul santului).
Alte manifestari sunt reprezentate de: vezicule, zgarieturi determinate de scarpinatul insistent. Localizarea predilecta este in partile laterale ale degetelor de la maini, pumn, coate, sub brat, sani, in jurul ombilicului, penis, perigenital, fese si sub fese.
Netratata boala se poate complica!!!
Diagnostic - mancarime nocturna + leziuni cutanate specifice + contact cu o persoana infestata. La microscop se pune in evidenta parazitul.
Tratament
- cu scabicide - sulful, benzoatul de benzil;
- insecticide de contact - lindan, malahtionul, crotamitonul. Se aplica sub forma de creme de la gat in jos pe toata suprafata corpului. Se trateaza toti partenerii.
- Agenti infectiosi = virusul hepatitic A, B, D, C
Cel mai frecvent este implicat virusul hepatitic B.
Perioada de incubatie variaza in functie de tipul de virus mergand de la 15 - 45 zile pana la 30 - 180 zile.
Clinic se manifesta ca si o hepatita obisnuita, B sau B+D, C fiind cel mai adesea asimptomatice.
Evolutia este cel mai adesea spre hepatita cronica complicandu-se cel mai adesea cu ciroza heptatica sau hepatomul (neoplasm hepatic) pentru B, B+D, C; pt A evolutia complicata sau nu este spre vindecare, fara a se mai produce vreodata reinfectare.
Diagnostic - de laborator:
- Hepatita tip A - anticorpii anti VHA (IgM si apoi IgG);
- Hepatita tip B - AgHBs, AgHBe, ADN circulant, Ac HBs, Ac HBc;
- Hepatita C - Ac anti VHC.
Tratament - in caz de hepatita B, B+D, C complicata cu hepatita cronica activa - vidarabina, interferon alfa. Transplant hepatic.
- Agentul infectios = virusul citomegalis (CMV)
Este o infectie prin care trecem majoritatea dintre noi pana la pubertate, infectandu-se intrauterin, dupa nastere, secretii orale (saliva), urina, sexual, transfuzii, transplante.
Se manifesta doar la cei la care imunitatea este compromisa - exemplu - infectia cu HIV. Apar penumonii, hepatite, febra, atingeri oculare si gastro-intestinale, encefalopatie, etc.
Diagnostic - de laborator - depistarea virusului, a anticorpilor.
Tratament - Ganciclovir, fosfonoformat.
- Agentul infectios = mycoplasme si chlamydiile
Se asociaza cu sistemul HLA B27, fiind mai frecventa la barbati.
Are 3 tinte predilecte:
1. Uretrita - scurgere mucoasa sau chiar cu puroi, dureri la urinare. Se poate complica cu o cistita (inflamatia vezicii urinare), epidimita acuta, la femei - cervicita, salpingita, vaginita, uretrita, bartholinita, cistita, proctita.
2. Atingerea oculara - conjunctivita bilaterala purulenta sau nu, iridociclita, irita, uveita, keratita.
3. Atingerea articulara sub forma unei atingeri a mai multor articulatii fara putoi, cu evolutie prelugita.
Se mai poate asocia: atingerea cutanata cu manifestari generale.
Diagnostic - manifestarile Rx articulare + HLA B 27.
Tratament - focarului infectios - tetracicline, eritromicina (la ambii parteneri sexuali). Sindromul inflamator se trateaza cu corticosteroizi, indometacin sau in cazurile severe cu imunosupresoare.
- Agentul infectios = Human papiloma virus (HVP)
Frecvent apar la tineri, cu o usoara predominenta la femei.
Perioada de incubatie - variaza intre 3 saptamani si 8 luni.
Transmitere - predominent pe cale sexuala. Alte cai - prin obiecte recent contaminate, maini infectate.
Manifestarea infectiei - condiloamele acuminate sau vegetatiile veneriene - formatiuni pediculate, alingite, filiforme, moi, putand forma mase conopidiforme, localizate cu predilectie la barbat la nivelul frenului, santului balanopreputial, gland, la femeiintersand orificiul vaginal, labiile mici si mari, clitorisul, uretra, vaginul, colul uterin.
Diagnostic - de laborator - examenul microscopic, microscopia electronica, citologia exfoliativa, metode serologice.
Tratament
- medicamentos - citostatice topic: podofilotoxina, podofilina, 5-fluorouracilul; citostatice intralezional - bleomicina sulfat; caustice local, interferon alfa, beta.
- chirurgical - crioterapia, electrodesicarea, electrocoagularea, laser, coagularea cu infrarosii, chiuretare.
- Agenti infectiosi = Chlamidia trachomatis, Ureaplasma urealyticum, Corynebacterium genitalium, etc.
Cel mai frecvent sunt afectati barbatii cu nivel socio-economic inalt, care au putine partenere sexuale sau la homosexuali.
Manifestarile uretritei la barbati:
- mictiuni frecvente
- scurgere clara, mucoasa.
- epididimita, sdr. Reiter
- cistita, prostatita, balanita
Manifestarile uretritei la femei:
- vaginita cervicita, sdr. uretral
- salpingita
- infertilitate
- avorturi spontane
- malformatii ale fatului
Diagnostic - de laborator - examen de laborator,culturi.
Tratament - Tetraciclina, Doxiciclina, Sulfamide, Chinolone, Macrolide. Tratament la ambii pacienti.
- Agentul infectios = Chlamydia Trachomatis
Perioada de incubatie - 3 -30 zile.
Are 3 stadii de evolutie:
1. Sancrul limforgranulomaos - eroziune de 5 - 8 mm, rosie, nedureroasa ce se vindeca spontan in 2 -3 zile. Poate fi si mult mai mare ca dimensiuni. La barbat se localizeaz cu predilectie la nivelul santului balano-preputial, teaca penisului, gland, scrot, uretra. La femei localizarea este la nivel: fund de sac vaginal, col uterin, vulva.
2. Stadiul secundar - apare cresterea in volum a ganglionilor inghinali, uneori bilaterala, aceastia fiind initial bine individualizati, ulterior, pe parcursul evolutiei, conflueaza si ulcereaza. Adenopatia superficiala poate sa se insoteasca si de o adenopatie interna. Poate sa mai prezinte: febra, frison, dureri de cap, oboseala, dureri de articulatii.
3. Stadiul tertiar - genito-ano-rectal este cel mai frecvent la femeie aparand la multi ani dupa infectie - proctita, proctocolita, abcese perirectale, fistule rectale si anale, ulceratii cronice.
Diagnostic - de laborator - microscopic; RFC, idr. Frei.
Tratament - Tetraciclina, Doxiciclina, Eritromicina, Chinolonele, Sulfamidele.
- Agentul infectios = Calymmatobacterium granulomatis
Perioada de incubatie - 7 zile - 3 luni.
Manifestari - apare un nodul unic sau multiplu care poate evolua spre o ulceratie curata, dura, fara dureri. Localizarea la barbat - preput, sant, coronar, glandului, scrotul, pe cand la femeie localizarea este cea mai frecventa - labii mari, vulva, vagin, col uterin.
Extragenital se manifesta prin atingeri la nivelul cavitatii bucale, buzelor, fetei, gatului, torace, mana.
Evolutia este spre agravare.
Diagnostic - de laborator - microscopic.
Tratament - Tetraciclina, Cotrimoxazol, Cloramfenicol, Eritromicina, Gentamicina.
- Agentul infectios = Haemophilus Ducreyi
Perioada de incubatie - 3 zile - 2 saptamani.
Manifestari - Leziunea initiala este o mica pata sau papula eritomatoasa care in evolutie se transforma intr-o pustula care se va transforma la randul ei intr-o ulceratie sangeranda, dureroasa. Poate fi unica sau multipla. Se poate insoti de adenopatie regionala.
Complicatii - balanita, fimoza, parafimoza, gangrena, icter, hematurie.
Se poate vindeca spontan.
Tratament - Eritromicina, Cefalosporine, Ciprofloxacin, Biseptol.
- Agentul parazitar = Phthirius pubis
Afecteaza diverse arii paroase mai ales in infestarile masive:
* regiunea pubiana
* gene, sprancene, barba
* axila
* areola mamara
* perii din periferia scalpului
* parul de pe trunchi si membre
Clinic se manifesta prin prurit intens ce determina leziuni de grataj sau inrosirea locului, aparitia unor mici denivelari (papule) sau macule albastre care sunt tipice in locul de hranire al parazitului.
Diagnostic: prin observarea parazitului sau a oului de parazit la nivelul firului de par impreuna cu manifestarile cutanate specifice
Tratament:
* se recomanda tratament cu Lindan 1% mixtura sau crema aplicat pe zona afectata si in zonele invecinate; se indeparteaza dupa 8 ore. Mai exista si Lindan 1% sub forma de sampon aplicat 4 minute dupa care se clateste.
* Piretrine + piperonyl butoxid - tot sub forma de aplicatii locale
* Atentie - Lindanul nu se recomanda la femeile insarcinate sau care alapteaza!
* Lenjeria din pat se schimba si se curata chimic odata la 2 zile
- Agentul infectios = Pox virus
Este o boala autolimitata, se vindeca spontan.
Clinic - apar mici basicute de culoarea pielii, frecvent la copii; la adulti se grupeaza in zona genitala sau paragenitala;
Atentie - numarul mare de vezicule ca si o afectare faciala predomineta poate sugera si o infectie de tip HIV existenta!
Tratament - nu exista tratament specific - se tenteaza una din urmatoarele metode: chiuretare, electro/criocauterizare, laser, podofilotoxina.
- Definitie - secretie vaginala normala sau patologica
Leucoreea normala:
- apare uneori dupa sarcina, bai locale frecvente, mijlocul ciclului menstrual
- nu necesita tratament
Leucoreea patologica:
- cauze - candidoze, trichomonas, vaginite bacteriene, cervicita gonococica sau chlamidiana, dermatoze vulvare, reactii alergice la tampoane, contraceptive locale sau diverse produse dermato-cosmetice, corpi straini, fistule.
- necesita stabilirea unui factor etiologic clar si tratament specific
- daca nu se poate identifica un agent infectios se vor lua masuri de tratament antibiotic pentru gonore, chlamidia, trichomonas, candidoza si vaginita bacteriana.
- se foloseste prezervativul si se trateaza si partenerul
- SIDA este una dintre cele mai grave boli din istoria omenirii.
"Pacientul zero" al epidemiei a fost descoperit în Statele Unite ale Americii, însa specialistii afirma ca înca din anii `70 au existat persoane infectate. De atunci, SIDA a provocat moartea a peste 20 de milioane de oameni din toata lumea. Va dati seama? Cât populatia României!
SIDA este provocata de HIV (virusul imunodeficientei umane). Acest virus ataca exact celulele care protejeaza corpul împotriva infectiilor. Pe masura ce numarul acestor celule scade, organismul persoanelor infectate cu HIV (seropozitive) nu mai poate face fata bolilor (pneumonie, tuberculoza, meningita). Atunci când organismul unei persoane HIV+ ajunge în acest stadiu si nu se mai poate apara împotriva infectiilor, se spune ca acea persoana sufera de Sindromul Imunodeficientei Dobândite, adica SIDA. Din acest moment sanatatea persoanei începe sa se deterioreze rapid, ducând în final la deces.
Medici si cercetatori din întreaga lume fac eforturi uriase pentru a descoperi un tratament eficient împotriva HIV. S-au descoperit medicamente foarte eficiente care încetinesc multiplicarea virusului în organism, prelungind viata persoanelor HIV+ si ajutându-le sa traiasca normal. În prezent însa nu exista nici un vaccin care sa protejeze organismul împotriva infectiei cu HIV si nici un tratament care sa vindece SIDA.
HIV se transmite:
* Daca ai contact sexual (vaginal, oral sau anal) neprotejat (fara prezervativ) cu o persoana infectata.
* Daca esti însarcinata si esti seropozitiva, poti transmite virusul copilului înainte de nastere, în timpul nasterii sau dupa nastere (prin alaptare la sân).
* În urma unei interventii chirurgicale sau stomatologice daca instrumentarul medical nu a fost sterilizat corespunzator.
* Daca îti injectezi droguri cu un ac sau o seringa folosita de catre o persoana infectata.
* La cosmetica sau frizerie, daca instrumentele folosite nu au fost sterilizate corect (Atentie! Aparatele folosite în cabinetele de cosmetica si în frizerii pentru sterilizare nu au puterea de a distruge HIV sau alte virusuri, cum ar fi cel al Hepatitei B sau C).
* Prin tatuare, daca acele pentru tatuaj nu sunt de unica utilizare, folosindu-se acelasi ac la mai multe persoane. De asemenea, nu trebuie folosit de la un client la altul tusul sau vopseaua pentru tatuaj, deoarece exista riscul ca acest lichid sa contina sânge infectat de la clientul precedent.
* Prin transfuzie, daca primesti sânge de la un donator infectat cu HIV. Riscurile infectarii pe aceasta cale sunt astazi foarte mici în România, donatorii fiind testati înainte de a dona sânge pentru interventii medicale.
* Atunci când oferi primul ajutor unei persoane seropozitive care a suferit un accident (cu sângerare), fara a respecta minime masuri de precautie (daca nu ai la îndemâna manusi sterile foloseste o punga de plastic).
HIV NU se transmite:
* Folosind aceeasi vesela sau aceleasi tacâmuri cu o persoana infectata cu HIV.
* Mâncând din mâncarea gatita de o persoana infectata.
* Atingând, îmbratisând sau sarutând o persoana HIV+.
* Folosind aceeasi toaleta cu o persoana infectata.
* Folosind aceleasi obiecte cu o persoana infectata.
* Stând în aceeasi camera cu o persoana infectata.
* De pe un scaun sau banca unde a stat o persoana infectata.
* Prin întepaturi de insecte.
* De la animal la om. Animalele nu sunt purtatoare de HIV, cu exceptia unei singure specii de maimuta, considerata de unii specialisti sursa epidemiei.
* Prin aer sau apa.
* Prin lichide, ca laptele de animale, sucuri etc. Virusul nu le poate contamina.
Testul HIV este un test indirect, care indica prezenta în organism a anticorpilor împotriva HIV, iar nu a virusului propriu zis.
Din momentul infectarii, organismul are nevoie de 3 pâna la 6 luni (uneori chiar mai mult) pentru a produce anticorpi care vor fi identificati cu ajutorul testului HIV. De aceea, testul HIV va indica un rezultat precis de-abia dupa ce trece aceasta perioada de 2-6 luni - numita "fereastra imunologica".
Cu alte cuvinte, daca ieri, de exemplu, ai avut un contact sexual neprotejat si îti faci testul mâine sau chiar peste o luna, rezultatul nu va fi concludent. În cazul în care te decizi sa faci acest test, este important sa te adresezi centrului de consiliere si testare unde personalul specializat îti poate oferi toate informatiile necesare.
De ce se recomanda consilierea si testarea HIV?
Poate consideri ca nu te-ai expus niciodata riscului de a te infecta. Ca ai putea recunoaste "dintr-o privire" o persoana infectata si prin urmare te-ai proteja imediat. Tine cont însa de faptul ca o persoana infectata cu HIV nu are nici un semn distinctiv. Nu scrie pe fruntea nimanui daca este infectat sau nu. În plus, nu te baza pe faptul ca partenerul/a îti va spune daca este seropozitiv/a, s-ar putea sa se teama sa-ti destainuiasca un asemenea secret.
Cel mai adesea însa partenerul/a nu stie ca este infectat/a.
De aceea este bine sa-ti faci testul HIV. În primul rând, pentru a afla care este starea ta de sanatate. În cazul în care descoperi ca esti infectat, vei putea beneficia de îngrijire medicala de specialitate si de asemenea, vei putea preveni si infectarea altor persoane.
Se recomanda testarea mai ales în situatii în care:
* Ai avut un contact sexual neprotejat.
* Ai avut sau ai parteneri sexuali multipli.
* Ai suferit o interventie chirurgicala sau o transfuzie de sânge.
* Ai primit tratamente injectabile si ai fost spitalizat.
* Esti însarcinata sau doresti sa ai un copil.
* Folosesti droguri injectabile.
* Doresti sa te casatoresti sau sa începi o relatie stabila.
Când se face testul HIV?
Rezultatul testului este concludent doar daca îl faci la aproximativ 6 luni de la momentul presupusei infectari. Este important însa ca imediat dupa expunerea la risc sa consulti specialistii unui Centru de Consiliere si Testare, pentru a evalua împreuna situatia si pentru a evita sa te mai expui si altor riscuri de infectare (de exemplu sex fara prezervativ).
Ce este testul HIV ?
Cel mai des folosit tip de test este ELISA, test pentru depistarea anticorpilor anti-HIV. Exista si alte metode de testare, cele directe, care evidentiaza prezenta virusului în sânge; acestea sunt însa folosite mai ales în cercetare, fiind foarte laborioase si scumpe.
Unde te poti testa
Unele Directii Judetene de Sanatate Publica din România au deschis, în colaborare cu Fundatia Romanian Angel Appeal, Centre de Consiliere si Testare. În aceste centre, beneficiezi de consiliere gratuita. Testarea este de asemenea gratuita, în limita a doua testari pe an, pentru fiecare persoana. Poti afla adresa si numarul de telefon al acestor Centre de Consiliere si Testare citind sectiunea 'HIV/SIDA: Resurse si adrese utile' de pe acest site.
Testarea HIV se efectueaza contra cost si în alte laboratoare private sau clinici, dar de cele mai multe ori, acestea nu ofera si consiliere. Pentru a afla unde poti face testul HIV în orasul în care locuiesti, adreseaza-te Directiei Judetene de Sanatate Publica. Informatii despre centrul de testare poti solicita si de la medicul tau de familie sau de la personalul centrelor de planificare familiala.
Când vei ajunge la centrul de testare, un consilier specializat îti va explica cum se face testul, când si cum ti se va comunica rezultatul. Vei avea ocazia sa spui consilierului: din ce motive consideri ca ai fost într-o situatie riscanta, care crezi ca va fi rezultatul testului si cum crezi ca vei reactiona, indiferent de rezultatul testului. Discutia este confidentiala, iar consilierul nu va judeca stilul tau de viata si nu-ti va face morala. Trebuie însa sa fii sincer, cu el si cu tine, pentru ca numai în cunostinta de cauza poti decide ce este mai bine pentru tine.
Poti alege între testarea confidentiala si cea anonima.
Testarea confidentiala este nominala - adica ti se cere numele - dar garanteaza pastrarea secretului în privinta identitatii tale. Rezultatul testului îti va fi comunicat numai personal, iar în cazul în care rezultatul este "HIV pozitiv" poti beneficia de trimitere catre centrele specializate de îngrijire si tratament.
În cazul testarii anonime, nu este necesara dezvaluirea numelui. Proba de sânge poate fi însotita de un cod numeric sau o parola, iar în acest caz rezultatul testarii îti va fi comunicat personal, dar nu poti beneficia de trimitere catre centrele specializate de îngrijire si tratament.
Evolutia infectiei si tratamentul
Imediat dupa patrunderea în organism, HIV începe sa se multiplice. De cele mai multe ori, persoana infectata nu simte nimic deosebit. Este însa posibil ca dupa 2-6 saptamâni de la momentul infectarii sa apara simptome care duc cu gândul la o gripa sau la o alta infectie virala si care dispar în mod obisnuit dupa câteva saptamâni. În cele mai multe cazuri aceste manifestari sunt asociate cu alte boli. Aceasta faza se numeste primoinfectie.
Pentru un timp, adesea îndelungat (circa 8-15 ani), poate exista un echilibru între producerea de noi virusuri si reactia sistemului imunitar. Când capacitatea organismului de a se apara scade foarte mult, prezenta unor microbi poate determina aparitia unor infectii, numite "oportuniste", care marcheaza intrarea în stadiul SIDA.
Numai un medic specializat în infectia cu HIV (infectionist) poate evalua starea de sanatate a unei persoane infectate si o poate ajuta în alegerea si stabilirea tratamentului adecvat.
Obiectivele tratamentului
Odata cu aparitia acestei maladii, cercetatorii din lumea întreaga au început o adevarata cruciada împotriva ei.
Eforturile lor au capatat contur în ultimii zece ani, când au dovedit eficienta tratamentului antiretroviral în combaterea multiplicarii virusului în organismul persoanelor infectate.
Tratamentul în infectia cu HIV are, în principiu, urmatoarele obiective:
* Scaderea ratei de multiplicare a HIV.
* Evitarea aparitiei infectiilor oportuniste datorate scaderii puterii de aparare a organismului.
* Asigurarea unui regim de viata normal.
* Mentinerea sau refacerea imunitatii celulare.
Transmiterea in timpul actului sexual
Cu putin înainte de actul sexual si în timpul lui, se elimina unele fluide prin organul sexual masculin (penis), respectiv feminin (vagin). Daca unul dintre parteneri este infectat cu HIV, virusul se va gasi si în fluidul eliminat în timpul contactului sexual. Daca un barbat infectat cu HIV nu poarta prezervativ atunci când are contact vaginal cu partenera sa, sperma va fi eliberata direct în vagin, iar virusul poate trece direct în sângele femeii prin intermediul mucoasei vaginale, în special prin locuri în care vaginul prezinta zgârieturi sau rani minuscule (acestea pot fi atât de mici încât pot trece neobservate). Practicarea sexului anal neprotejat prezinta un risc de infectie cu HIV mai mare decât sexul vaginal. Mucoasa anala este mai sensibila, iar anusul este mai putin elastic decât vaginul. În aceste conditii, riscul de ranire a anusului în timpul contactului sexual este mai mare decât în cazul vaginului.
Daca o femeie infectata cu HIV are contact sexual cu un barbat care nu poarta prezervativ, virusul poate patrunde în sângele barbatului prin uretra sau prin zone în care penisul prezinta mici rani sau zgârieturi. Riscul de infectie cu HIV este mai mare daca în timpul actului sexual exista vreun contact cu sângele partenerului - în cazul în care contactul sexual are loc în timpul perioadei de menstruatie, când în vagin poate fi sânge. De asemenea, poate exista sângerare în timpul unui contact anal sau vaginal mai brutal. Multa lume considera ca facând sex oral nu se poate infecta cu HIV sau alte ITS. Exista însa riscul infectarii în special în situatia în care partenerul/a are rani în cavitatea bucala (gingii sângerande, carii etc). Riscul infectarii creste daca organele genitale prezinta zgârieturi sau rani minuscule.
Cum te poti proteja în timpul actului sexual?
Folosirea corecta a prezervativului de fiecare data când ai un contact sexual este singura cale de a te proteja împotriva infectiei cu HIV. Pilula contraceptiva este buna pentru prevenirea sarcinii, dar nu protejeaza împotriva transmiterii virusului. Steriletul protejeaza la rândul sau doar împotriva sarcinilor nedorite, dar nu si împotriva infectiilor cu transmitere sexuala.
Faptul ca îti cunosti bine partenerul/partenera nu îti asigura protectie împotriva transmiterii HIV. Dupa ce întâlnesti o persoana de câteva ori, s-ar putea sa ti se para ca o cunosti destul de bine. Însa nu poti sti daca persoana respectiva este infectata doar uitându-te la ea. Uneori ti se poate parea dificil sa-i spui partenerului/partenerei ca vrei sa folosesti prezervativul.
Acest lucru pare si mai dificil în cazul cuplurilor casatorite sau a celor care sunt de mult timp împreuna. Te îngrijoreaza faptul ca dorinta ta ar putea fi interpretata de el/ea ca o lipsa de încredere. Trebuie sa te gândesti însa ca prezervativul te ajuta pe tine si pe partener sa fiti în siguranta. Simtindu-va în siguranta, veti fi relaxati si va veti putea bucura si mai mult de experienta sexuala.
Folosirea prezervativului în timpul actului sexual te protejeaza si de contractarea altor infectii decât cea cu HIV. Infectiile cu transmitere sexuala (ITS) - cele mai frecvente dintre ele fiind gonoreea, sifilisul, hepatita (B, C) - nu afecteaza corpul doar la nivelul organelor genitale. Nedescoperite sau netratate la timp, ele pot avea efecte extrem de grave asupra starii tale generale de sanatate. Ele pot produce infertilitate, impotenta si pot cauza chiar moartea daca nu sunt tratate corespunzator.
Se poate renunta la prezervativ doar în momentul în care, în urma unor analize, ambii parteneri sunt depistati ca fiind sanatosi si exista o încredere totala în fidelitatea partenerului. Testul HIV este singura modalitate prin care cineva poate afla daca este infectat cu HIV. În cazul în care rezultatele sunt negative (fapt care arata ca persoana nu este infectata) partenerii pot decide de comun acord sa renunte la folosirea prezervativului.
Trebuie tinut însa cont de faptul ca pe parcursul unei relatii pot aparea situatii în care unul dintre parteneri (sau ambii) s-a expus riscului infectarii. De exemplu, interventii chirurgicale sau stomatologice. De asemenea, exista persoane pentru care relatiile în afara cuplului sunt acceptate (situatie în care, pentru propria protectie si implicit a partenerului, folosirea prezervativului este obligatorie). De aceea, este recomandat ca testul HIV sa fie repetat de doua ori pe an, ca verificare de rutina, iar prezervativul sa nu fie considerat o piedica în calea placerilor ci singura metoda de protectie.
sursa: http://www.5pm.ro/content.php?id=8





