by emma on Thu Nov 10, 2005 6:01 pm
...eu spun ca exista atatea mii de feluri de a iubi incat e greu de spus cand iubesti si cand nu...m-am indragostit o data si am crezut ca e iubire,dar nu fusese decat dragoste platonica...m-am indragostit a doua oara si iarasi am crezut ca iubesc ,dar nu a fost o dragoste impartasita...stau si ma intreb daca nu cumva m-am inselat in privinta sentimentelor mele... e oare de ajuns sa-l ai tot timpul in gand,sa-i cauti chipul printre oamenii de pe strada,sa auzi soapte-ecouri venit dintr-o imaginatie bogata...e de ajuns sa-ti fie dor,sa simti ca te sufoci fara sa-i spui ca tii la el,sa intinzi mana ca sa-i atingi palma si mana sa-ti ramana suspendata in gol...e de ajuns sa-i vorbesti in gand,sa-l certi pentru minutul pe care l-a pierdut fara a se gandi la tine,fara a te tine strans in brate...?e oare e de ajuns sa te doara toata suferinta pe care o simte?...si este oare normal ca iubirea ta sa fie pentru el un chin? ...
...iubim atunci simtim ca ne pierdem in privirile lui,ca ni se desira cursul ideilor pe care nu mai reusim sa le rostim...si iubim mai ales atunci cand prea obositi in incercarea de a ne exterioriza simtamintele,ne asezam tacute in fata lui...fara sa-i spunem nimic,doar sa-l privim...caci cuvintele nu-si mai au rostul atunci cand iubirea ne instraineaza de noi insine pentru a ne regasi intr-un etern TU...
a darui inseamna a construi un pod peste abisul singuratatii tale