am observat ca le-am construit pe unele kiar impotriva fericirii si am lasat garda jos pt lucrurile care ma raneau.... mah ce sa zic, am avut si io parte de fericirea mea dar si deceptii urate dar tot cred prea mult in oameni, asa-s io, nush dak o sa ma schimb doar pt ca mi-am luat-o o data sau de doua ori... adik momentele alea in care eram/sunt happy kiar merita. Zidurile le mai ridic acum impotriva oamenilor care nu-mi inspira incredere de la care stiu ca pot aparea din moment in moment unele surprize nu tocmai frumoase dar nu impotriva iubirii...... o las sa vina la mine, o las sa plece, dar raman macar cu o amintire... ca m-a iubit, ca am iubit.......



[/ot]

sunt de parere ca aproape toata lumea merita o sansa si daca eu ma baricadez in zona mea de siguranta, in globul meu de sticla sa nu ma atinga nimic, pai nu prea o sa-i pot lasa pe restul sa se apropie de mine, de sufletelul meu. Nu e greu sa construiesc alte ziduri, ci doar sa deschid usa la cele care exista deja



si eu am trecut prin experiente naspa si asta nu ma face sa ma inchid fata de alte persoane care nu au avut nimic de a face cu ce am trait inainte. nu ar fi corect pt ele sa fie tratate diferit